A. Diagnosticul anemiei
Criteriile de diagnostic pentru anemia la nou-născut nu sunt foarte bine stabilite și fundamentate științific. Această lipsă se datorează dificultății studierii pacienților, care nu sunt capabili să comunice simptomele și faptului că "semnele" clinice obiective ale anemiei la nou-născut sunt nespecifice. Detectarea anemiei semnificative clinic este, în prezent, un domeniu de cercetări active.
Tabelul anexat ilustrează ghidul pentru transfuzii la nou-născuții prematuri, folosit în Clinica de Terapie Intensiva Neonatala a Universității Iowa.
"Transfuziile nu trebuie doar să înlocuiască sângerările iatrogene." Decizia se ia ținând cont atât de starea clinică a nou-născutului (în special de statusul respirator), cât și de prezența unei valori scăzute a hematocritului periferic.
B. Tratamentul și profilaxia anemiei
Minimizarea sângerărilor iatrogene:
Se vor limita recoltările doar la analizele strict necesare, în special în primele săptămâni de viață, când nou-născuților bolnavi li se recoltează cea mai mare cantitate de sânge pentru investigații.
C. Transfuzia de masă eritrocitară
O bună practică clinică dictează ca motivul pentru care se administrează transfuzia să fie bine justificat și menționat în foaia de observație. Scopul transfuziei este de a ajunge la un hematocrit de aproximativ 45% sau de a transfuza un volum de maximum 15mL/kg.
"Pentru fiecare 1 mL/kg de concentrat eritrocitar transfuzat (având un hematocrit de aproximativ 85%), se anticipează o creștere cu 1% a hematocritului pacientului."
Se transfuzează concentrat eritrocitar (cu hematocrit de aproximativ 85%) iradiat (numai pentru greutate la naștere < 1500g) și filtrat. Banca de sânge testează de rutină sângele pentru virusuri patogene, inclusiv HIV, virusul Hepatitei B și C, precum și pentru HTLV I/II.
Formula de calcul:
Volumul de sânge transfuzat (mL) = (kg) × 80 mL/kg × (Hct dorit - Hct actual) (%) / 85%
D. Eritropoietina (EPO)
Studii multicentrice au arătat că terapia cu EPO, în modul actual de administrare, are beneficii clinice marginale. Dacă se decide folosirea EPO, doza este de 200-300 u/kg/zi, subcutanat, la fiecare 2 zile. Concomitent, doza de fier administrată p.o. trebuie crescută la 6mg/kg/zi.