Enterita ulceronecrotică la nou-născut

A. Definiție

1. Enterita ulcero-necrotică a nou-născutului (EUN) este o boală inflamatorie intestinală

2. În SUA EUN afectează 1-3% dintre pacienții internați în secțiile de TINN și 7% din nou-născuții cu greutate sub 1500g

3. Rata de mortalitate (în SUA) este în jur de 20-30%

4. Incidența variază invers proporțional cu greutatea la naștere și vârsta gestațională

5. Cel mai mare risc îl prezintă nou-născuții cu VG<30 săptămâni și greutate <1000g

6. În pofida incidenței crescute la prematurii foarte mici (ELBW) aceștia nu dezvoltă boala decât după ce ating vârsta corectată de 28 de săptămâni (de obicei la 2-3 săptămâni după naștere)

B. Factori de risc

1. Prematuritatea

2. Nutriția enterală

3. Colonizarea bacteriană

C. Nou-născuții la termen

1. Până la 10% din nou-născuții care dezvoltă EUN sunt nou-născuți la termen

2. Incidența normală a EUN la nou-născutul la termen este de 0,5%

3. Factorii de risc pentru a dezvolta EUN la un nou-născut la termen sunt:

   • Nutriție parenterală cu debit continuu
   • Malformații cardiace congenitale (îndeosebi cei cu sindromul hipoplaziei de cord stâng sau trunchi arterial comun)

4. Nou-născuții la termen cu malformații cardiace congenitale care dezvoltă EUN au:

   • Mortalitate ridicată (39-57%)
   • Debut precoce al bolii (de obicei la aproximativ 7 zile de viață)

D. Prevenție

1. SINGURA metodă preventivă demonstrată pentru EUN este alimentarea cu lapte matern

2. Nou-născuții hrăniți cu lapte matern au probabilitatea de a dezvolta EUN de 6-10 ori mai mică decât cei care sunt hrăniți cu formulă și de 3 ori mai mică decât la cei hrăniți cu lapte matern + formulă

E. Tratament

1. Antibiotic

• Alegerea antibioterapiei depinde de tratamentele administrate anterior, prezența liniilor centrale, epidemiologia regională și va avea spectru de acțiune în general pe germeni anaerobi și Gram negativi.

2. Oprirea alimentației enterale (NPO)

• Durata repausului alimentației enterale depinde de gradul de severitate a bolii. Orice copil diagnosticat cu EUN trebuie să rămână în repaos digestiv minimum 7 zile. Toți copiii trebuie să primească nutriție parenterală totală (TPN) cu administrarea lipidelor doar după rezolvarea episodului septic acut.

3. Aspirația orogastrică

• Sonda de aspirație orogastrică trebuie să fie conectată la aspirație intermitentă cu presiune scăzută și menținută până când distensia abdominală dispare, pneumatoza este rezolvată și aspiratul gastric cantitativ este mai mic de 10mL/kg/zi.

4. Evaluare seriată

1. Circumferința abdominală
2. Electroliți serici
3. Hemogramă completă
4. Analiza gazelor sanguine pentru evaluarea acidozei metabolice
5. Radiografie abdominală

5. Tratament chirurgical

1. Consult chirurgical precoce
2. Indicațiile pentru intervenția chirurgicală includ: pneumoperitoneu, agravarea stării clinice, prezența semnelor de peritonită

6. Considerații suplimentare

• În momentul de față nu există un consens în literatura de specialitate pentru a sprijini utilizarea de rutină a probioticelor

• În prezent nu există studii care să sprijine cauzalitatea directă între transfuzii și EUN

• Nu există un consens în ceea ce privește efectul preventiv al administrării de lapte matern de la donator